Calitatea Vieții

GINA STOICIU (2022). Acasă. Cei plecați în lume, București, PRO UNIVERSITARIA

Sebastian Fitzek — Wed, 27 Sep 2023 00:00:00 +0000

Family Quality Time for Employees Working From Home. Before and During COVID-19 Pandemic Comparisons

Laura A. Tufă, Adriana Neguț — Wed, 27 Sep 2023 00:00:00 +0000

Data from a two-wave study (2018−2019 and 2020) on working conditions and on work-life balance for those working from home (WFH) point to the fact that the contribution of WFH to family quality time is distinct when gender, children and different levels of education are considered. Our first wave showed that for those who do not have children, the more they work from home, the greater the extent to which they agree that “WFH allows more quality time with the familyˮ. For men, WFH does not change the representation of quality time with the family. Implications point to an unequal representation and distinct gendered experiences of quality family time that hide different time use patterns in family members, with an even more clear division with the cultural shift around work generated by the current pandemic. Men tend to be more protected from household chores and possibly have different standards of what quality time means, which would explain our results. Moreover, data from 2020 suggests that the appreciation of WFH as contributing to quality family time is lower than the 2018−2019 data suggested, even when we control for education, age, number of children, living in Romania or outside it, gender, and number of members in the household. This further expands the discussion about different theoretical conceptualisations of quality family time, and about how the COVID-19 pandemic, with forced and sudden working from home policies, contributed to a deterrence of home as a restorative place.

Seceta și schimbările climatice în presa românească online: o analiză tematică de conținut

Luiza Mihaela Nistor — Wed, 27 Sep 2023 00:00:00 +0000

În ultimii ani, oamenii de știință au atras o atenție deosebită asupra crizei climatice și încălzirii globale, prezentând nevoia de atenuare a schimbărilor climatice ca fiind imperios necesară. Impactul schimbărilor climatice, necesitatea de a ne adapta la acestea și vulnerabilitatea societății sunt aduse în prim-plan în studiile științifice și în mass-media.Opinia științifică predominantă este că schimbările climatice se manifestă prin creșterea frecvenței evenimentelor și fenomenelor climatice extreme și a intensității de manifestare a acestora. Totuși, în ciuda acestei opinii, criza climatică rămâne controversată în dezbaterile publice. Evenimentele și condițiile meteorologice extreme atrag adesea titluri importante în presă. În timp ce unele leagă fenomenele meteorologice, cum ar fi seceta, de schimbările climatice și servesc ca instrument de comunicare a impactului climatului către publicul larg, altele prezintă cadre alternative pentru a înțelege seceta și răspunsul la această problemă la nivel societal. În acest articol, urmăresc principalele discursuri din România pe tema secetei și analizez, prin analize tematice de conținut, dacă și cum știrile naționale din 2016−2022 acoperă relația dintre secetă și schimbările climatice,. Principala întrebare de cercetare a analizei mele este: care sunt principalele reprezentări și tipuri de atribuiri ale secetei în presa românească? Prin analiza de conținut constat că presa din România nu urmărește să transmită publicului larg legătura dintre secetă și schimbările climatice. În schimb, se concentrează pe efectele secetei și pe mai multe cauze sau măsuri de atenție la acestea. Analiza știrilor românești dedicate secetei arată că numărul știrilor care leagă seceta de schimbări climatice și care servesc ca instrument de comunicare a impactului climatului către publicul larg este redus. În schimb, presa românească se concentrează pe efectele secetei.

Dezvoltare inegală, dezindustrializare și capital imobiliar în România

Enikő Vincze — Fri, 29 Sep 2023 00:00:00 +0000

The article is a contribution to the analysis of capitalist transformations in Romania and the study of uneven development. In the Introduction I will present the theoretical and empirical sources of the paper, the latter consisting of secondary statistics collected and processed as part of my current research on deindustrialization and real estate development. I will do the analysis of the subject in two parts. In Part 1, the one about capitalist economic restructuring, I will show how deindustrialization through privatization happened in Romania and discuss the (re)settlement of the country on the path of dependent development as one of its consequences. In Part 2, addressing capital investment in real estate development in Romania, I am going to discuss three major sub-themes: the conditions for the emergence of real estate development, the trends of the real estate development led housing regime, and the evolution of real estate development in uneven local contexts. The conclusion of the article summarizes my contribution to the study of uneven development in a semi-peripheral country of global capitalism, consisting in the analysis of its double role in the process of capital accumulation, both as a condition and a product of it.