Soft Skills and Psychological Well-being: A Study on Italian Rural and Urban NEETs
DOI:
https://doi.org/10.46841/RCV.2021.04.02Cuvinte cheie:
NEET's, rural, urban, soft skills, psychological well-beingRezumat
Abilitățile psiho-sociale (descrise sub această denumire în articol) au importanță în înțelegerea fenomenului NEET (tineri care nu lucrează și nu se află nici în cadrul sistemului educațional – NEET – l. engl.); cu toate astea, puțini cercetători s-au concentrat pe aceste abilități. Scopul acestui studiu este împărțit în două: a) să determine diferențele în termeni de abilități `soft` și bunăstare psihică între urban și rural în rândul NEET și b) să evalueze care dintre aceste abilități ar putea fi predictori ai bunăstării psihologice. S-a folosit un eșantion de 6998 tineri între 18 și 34 de ani, reprezentativ pentru populația din Italia. Deși genul și educația joacă un rol important în determinarea statutului NEET, gradul de urbanizare trebuie luat în considerare, deoarece se pare că influențează bunăstarea și abilitățile psihice ale grupului de NEET. Prezentul studiu arată că femeile cu educație mai puțină, din mediul rural, au un nivel mai scăzut de bunăstare decât femeile de acest fel din mediul urban. O influență similară există în relație cu o anumită abilitate `soft`: viziunea pozitivă. Mai mult, abilitățile `soft` prognosticând bunăstarea psihică, gradul de urbanizare pare să joace în această ecuație un rol determinant. Așa că politicile sociale ar trebui să ia în considerație aceste elemente în cadrul aspectelor legate de design-ul acestora și în procesul de implementare.
##plugins.themes.default.displayStats.downloads##
Referințe
Alfieri, Sara, and Adriano Mauro Ellena. 2020. COST CA18213 Rural NEETs in Italy: 2009/2019 Overview. National Report, COST CA18213.
Capogna, Stefania. 2019. “Empowerment organizzativo e competenze trasversali tra retorica e virtù [Organizational empowerment and soft skills between rethoric and virtue].ˮ Sviluppo & Organizzazione 82−91.
Carlotto, Gaetano. 2015. Soft skills: con-vincere con le competenze trasversali e raggiungere i propri obiettivi [Soft skills: convincing with soft skills and achieving your goals]. Milano: Franco Angeli.
Carrosio, Giovanni. 2019. I margini al centro: l'Italia delle aree interne tra fragilità e innovazione [Margins at the center: Italy's inland areas between fragility and innovation]. Roma: Donzelli editore.
Chiteji, Ngina. 2010. “Time Preference, Noncognitive Skills and Well Being across the Life Course: Do Noncognitive Skills Encourage Healthy Behavior? ˮ American Economic Review 100 (2): 200−204.
Cimatti, Barbara. 2016. “Definition, development, assessment of soft skills and their role for the quality of organizations and enterprisesˮ International Journal of quality research 10 (1): 97−130.
de Almeida, Amanda Nunes, and Francisco Simões. 2020. "Professional development perspectives across gender and age groups of under‐qualified rural NEETs." Journal of community psychology. 48 (5): 1620−1636. https://doi.org/10.1002/jcop.22356.
Ellena, Adriano Mauro, Alessandro Rosina, and Emiliano Sironi. 2021. “Essere Neet dopo i 30 anni: caratteristiche e fragilità.” In La condizione giovanile in Italia: Rapporto Giovani 2021, by Istituto Giuseppe Toniolo, 179−207. Bologna: Il Mulino.
Engelberg, S. 2015. “A developmental Perspective on Soft Skills.” “Soft Skills and their role in employability – New perspectives in teaching, assessment and certification”. Bertinoro, FC, Italy.
Eurostat. 2021. www.ec.europa.eu. June. Accessed July 28, 2021. https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Statistics_on_young_people_neither_in_employment_nor_in_education_or_training.
FRS Recruitment. 2017. What are soft skills and hard skills? https://www.frsrecruitment.com/blog/career-tips-and-advice/what-are-soft-skills-and-hard-skills/.
Gabriel-Petit, Pabini. 2014. 13 human qualities you must have to succeed in work and life. https://www.uxmatters.com/mt/archives/2014/09/13-human-qualities-you-must-have-to-succeed-in-work-and-life.php.
Goleman, Daniel. 2009. Working with emotional intelligence. London, England: Bloomsbury.
Marta, Elena. 2012. Costruire cittadinanza. L’esperienza del servizio civile in Italia [Building Citizenship. The civil service experience in Italy]. Brescia: La Scuola.
Marzana, Daniela, and Samuele Poy. 2019. “La riattivazione dei NEET: alcune evidenze dal progetto Neetwork.” In La condizione giovanile in Italia: Rapporto Giovani 2019 [The youth condition in Italy: Youth Report 2019]. by Istituto Giuseppe Toniolo. Bologna: Il Mulino.
Mascherini, Massimiliano. 2017. “Il quadro dei giovani NEET in Europa: caratteristiche e costi socio-economici.” In Una generazione in panchina: Da NEET a risorsa per il paese [A Generation on the Bench: From NEET to Resource for the Country], by Sara Alfieri and Emiliano Sironi, 17−28. Milano: Vita e Pensiero.
Mascherini, Massimiliano, and Stefanie Ledermaier. 2016. Exploring the diversity of NEETs. https://www.eurofound.europa.eu/it/publications/report/2016/labour-market-social-policies/exploring-the-diversity-of-neets.
Ministero del lavoro e delle politiche sociali. 2020. “X rapporto annuale. Gli stranieri nel mercato del lavoro in Italia. [X annual report. Foreigners in the labor market in Italy.].» https://www.lavoro.gov.it/documenti-e-norme/studi-e-statis.
Palumbo, Claudio. 2013a. “Benessere individuale, organizzativo e sociale attraverso lo sviluppo delle competenze trasversaliˮ “il Dialogo”. Bimestrale delle ACLI (Svizzera).
Poy, Samuele, and Giuseppe Scaratti. 2021. “Sviluppo delle competenze e politiche per l’occupabilità dei giovani. Buone pratiche da un caso studio [Skills development and youth employability policies. Best practices from a case study].” Impresa Sociale 1: 82−91. https://doi.org/10.7425/IS.2021.01.09
Quaranta, Giovanni, Rosanna Salvia, Luca Salvati, Velia De Paola, Rosa Coluzzi, Vito Imbrenda, e Tiziana Simoniello. 2020. “Long‐term impacts of grazing management on land degradation in a rural community of Southern Italy: Depopulation mattersˮ Land Degradation & Development. 2379−2394.
Rosina, Alessandro. 2015. NEET. Giovani che non studiano e non lavorano [NEET. Young people who do not study and do not work]. Milano: Vita e Pensiero.
Sadler, Katy, Jane Akister, and Sarah Burch. 2015. “Who are the young people who are not in education, employment or training? An application of the risk factors to a rural area in the UK.” International Social Work 58 (4): 508−520.
Salmela-Aro, Katariina, Hannu Savolainen, and Leena Holopainen. 2009. “Depressive Symptoms and School Burnout during Adolescence: Evidence from Two Cross-lagged Longitudinal Studies.” Journal of Youth & Adolescence. 38 (10): 1316–1327. https://doi.org/10.1007/s10964-008-9334-3
Segrin, Chris, and Melyssa Taylor. 2007. “Positive interpersonal relationships mediate the association between social skills and psychological well-being.” Personality and individual differences. 43 (4): 637−646. https://doi.org/10.1016/j.paid.2007.01.017.
Simões, Francisco, Ana Meneses, Rui Luís, and Rui Drumonde. 2017. “NEETs in a rural region of Southern Europe: perceived self-efficacy, perceived barriers, educational expectations, and vocational expectations.” Journal of Youth Studies. 20 (9): 1109−1126. https://doi.org/10.1080/13676261.2017.1311403.
Simões, Francisco, and Nazaré Brito do Rio. 2020. “How to increase rural NEETs professional involvement in agriculture? The roles of youth representations and vocational training packages improvement.” Journal of Rural Studies. 75: 9−19. https://doi.org/10.1016/j.jrurstud.2020.02.007.
Wheeler, Ronald. 2016. “Soft skills-the importance of cultivating emotional intelligence.” AALL Spectrum, Boston, MA: Boston University School of Law. 28−31.
Whetten, David, and Kim Cameron. 2014. Developing management skills: Global edition. . Boston, MA: Prentice Hall.
Yan, Li, Yang Yinghong, Siu Man Lui, Mary Whiteside, and Komla Tsey. 2018. Teaching “soft skills” to university students in China: The feasibility of an Australian approach. Educational Studies. 44: 11−17.
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
Licență
Copyright (c) 2021 Editura Academiei Române
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.
