Microcreditarea ca instrument pentru incluziune socială

Rezumat

Articolul are ca temă potențialul sectorului microcreditării în Europa, şi în special în România, de a asigura suport pentru reinserția socială a grupurilor vulnerabile. Deşi la nivel european sectorul microcreditării este sever subdezvoltat, în România are un foarte bun potențial de dezvoltare în cadrul sectorului de economie socială. Cooperativele de credit şi instituțiile financiare nebancare au demonstrat, pe parcursul ultimilor ani, în special în perioadele de criză economică, că au un avantaj competitiv major comparativ în adresarea grupurilor sociale vulnerabile. Casele de ajutor reciproc, atât cele pentru pensionari, cât şi cele pentru salariați, deşi nu oferă microcredite în sensul consacrat, realizează activități de creditare cu impact social semnificativ şi au un bun potențial pentru a-şi extinde activitatea şi în domeniul microcreditării. Pentru analize au fost utilizate date din rapoarte europene şi proiecte de cercetare realizate de ICCV şi în care a fost evaluat sectorul economiei sociale pentru analiza structurilor care oferă credite diferitelor grupuri sociale vulnerabile, în scopul de a evalua capacitatea acestora de a furniza sustenabil microcredite. Un alt aspect evaluat este eficiența fondurilor structurale europene sau a altor instrumente financiare europene (cum ar fi programel Jasmine, Jeremie) pentru sprijinul dezvoltării sectorului microcreditării. Analiza se încheie cu identificarea principalelor vulnerabilități ale sectorului microcreditării la nivel european şi național.