Modalităţi de petrecere a timpului liber pentru tinerii din ţara noastră

Résumé

Articolul de faţă îşi îndreaptă atenţia asupra modalităţilor de petrecere a timpului liber de către tinerii din mediul urban din România. În ultimele decenii a avut loc o trecere de la definirea timpului liber ca o dimensiune temporală situată în exteriorul timpului dedicat activităţii profesionale şi a treburilor gospodăreşti la descrierea timpului liber din perspectiva dezvoltării umane la nivel intelectual şi spiritual. O parte semnificativă a articolului este dedicată clasificării funcţiilor timpului liber, factorilor care influenţează modelarea formelor de petrecere a timpului liber, durata dedicată; modalităţilor de petrecere a timpului liber în cadrul segmentelor vizate printr-o analiză secundară de date statistice. Cercetarea empirică, de tip calitativ, este realizată pe bază de ghiduri de interviu semistructurate, aplicate faţă în faţă, pe de o parte unui lot de tineri români cu vârste cuprinse între 25 şi 35 de ani, din mediul urban, segmentat pe diferite statuturi civile – necăsătoriţi, căsătoriţi, cu copii şi fără copii, iar pe de altă parte unor reprezentanţi ai unor instituţii ce oferă servicii de petrecere a timpului liber.