Factori asociați cu nașterea copiilor de rang diferit la femeile din Municipiul Chișinău

Ecaterina Grigoraș

doi:10.46841/RCV.2022.03.04

Autori

Ecaterina Grigoraș Institutul Național de Cercetări Economice, Chișinău

DOI:

https://doi.org/10.46841/RCV.2022.03.04

Cuvinte cheie:

fertilitate, condiții socioeconomice, intenții reproductive

Rezumat

În articol sunt prezentate rezultatele studiului sociologic privind comportamentul reproductiv al femeilor din municipiul Chișinău. Scopul studiului constă în evidențierea situației socioeconomice a cuplurilor la nașterea copiilor și a influenței unor factori asupra intenției reproductive, pentru a elucida caracteristici ale comportamentului reproductiv al femeilor din municipiul Chișinău. Baza empirică a studiului a constituit-o datele cercetării sociologice cantitative efectuate de către Centrul de Cercetări Demografice în anul 2019 pe un eșantion de 600 femei de vârstă reproductivă 18-40 ani, cu sau fără copii, care sunt căsătorite sau în uniune consensuală.

Situația respondentelor la momentul nașterii copiilor arată că multe cupluri nu dispun de spațiu suficient de locuit, surse materiale suficiente, dar și lipsa unui loc de muncă stabil. Se constată ajutorul din partea părinților atât la educarea copiilor, cât și financiar, în special la nașterea primului copil.

Pentru femeile din municipiul Chișinău, factorii demografici și economici au un impact semnificativ asupra probabilității intenției de a (mai) avea un copil. Pentru toate femeile, odată cu creșterea vârstei și a numărului de copii deja născuți, scade probabilitatea intenției reproductive. Starea civilă este predictorul cu cel mai mare impact asupra probabilității intenției reproductive, urmată de statutul partenerului (angajat), pentru femeile care nu au născut încă nici un copil, în timp ce veniturile insuficiente sunt asociate cu o descreștere a probabilității intenției de a avea copii. Pentru femeile care au născut deja un copil, disponibilitatea spațiului de locuit și sprijinul părinților și al partenerului cu resurse financiare, dar și în creșterea și educarea copilului, cresc probabilitatea intenției de a naște un alt copil.

##plugins.themes.default.displayStats.downloads##

##plugins.themes.default.displayStats.noStats##

Biografie autor

Ecaterina Grigoraș, Institutul Național de Cercetări Economice, Chișinău

Address: Ion Creangă 45, Chișinău, Republica Moldova.
Email: egrigoras88@gmail.com

Referințe

Ajzen, Klobas. 2013. Fertility Intentions: An Approach Based on the Theory of Planned Behavior. Demographic Research, volume, 29, art.,8, p.203-232. DOI: 10.4054/DemRes.2013.29.8.

Balbo, Nicoletta, Billari, Francesco and Mills, Melinda. 2013. “Fertility in advanced societies: A review of research”. European Journal of Population/Revue européenne de Démographie, 29 (1), 1-38. https://link.springer.com/article/10.1007/s10680-012-9277-y#citeas.

Becker, Gary, Lewis, Gregg. 1973. „On the Interaction between the Quality and the Quantity of Children”. The Journal of Political Economy, Vol. 81, No. 2. https://www.jstor.org/stable/i332019.

Buciuceanu-Vrabie, Мariana. 2010. „Determinantî nizcoi rojdaemosti v stolicinom gorode (na primere g. Chișineova)”. Demografia i soțialinaia economica, Nr. 1, Kiev. p.124-130.

Bulgaru, Maria, Bulgaru, Oleg. 2018. ”Comportamentul reproductiv al femeilor din Republica Moldova”. Chișinău: CEP USM, 103 p. ISBN 978-9975-142-20-5.

Channon, Melanie, Dawn, Harper Sarah. 2019. ”Educational diferentials in the realisation of fertility intentions: is sub-Saharan Africa diferent?” PLoS ONE, 14(7):e0219736. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0219736.

Gagauz, Olga. 2018. „Rojdaemosti v Respublica Moldova: evropeiskie tendenții i naționalinaia spețifica”. Demografoicescoe obozrenie, v. 5, nr. 3, pp. 57-80. ISSN 2409-2274. https://doi.org/10.17323/demreview.v5i3.8135.

Gagauz, Olga. 2021. ”De ce femeile au venituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții?” Fondul ONU pentru Populație, UNFPA. Chişinău, INCE, (Tipogr. „Foxtrot”). 29 p.

Gagauz, Olga; Buciuceanu-Vrabie Mariana. 2011. ”Rolul profesional & rolul parental: oportunități de echilibrare pentru femeia contemporană”. p. 82. ISBN 978-9975-57-023-7.

Goldstein, Joshua, Koulovatianos, Christos, Li, Jian and Schröder, Carsten. 2017. ”Evaluating how child allowances and daycare subsidies affect fertility”. Centre for Financial Studies. CFS Working Paper Series, nr. 568. 87p. https://www.econstor.eu/bitstream/10419/155334/1/880726970.pdf.

Gudcova, Тatiana. 2019. „Reproductivnîe namerenia rossian: motivația i zderjivaiușie factorî”. Demografoicescoe obozrenie, v. 6, nr. 5. ISSN 2409-2274. https://doi.org/10.17323/demreview.v6i4.10428.

Hank, Kastern. 2001. ”Regional fertility differences in Western Germany: an overview of the literature and recent descriptive findings”. International Journal of Population Geography 7(4): 243–257. DOI:10.1002/ijpg.228.

Iacovou, Maria, Tavares Lara Patricio. 2011. „Yearning, learning, and conceding: Reasons men and women change their childbearing intentions”. Population and development review, 37 (1), 89-123. https://doi.org/10.1111/j.1728-4457.2011.00391.x.

Johannes, Huinink, Martin, Kohli. 2014. „A life-course approach to fertility”. Demographic Research, vol. 30, pp. 1293-1326. DOI: 10.4054/DemRes.2014.30.45.

Juravleova, Tatiana, Gavrilova Iana. 2017. „Analiz factorov rajdaemosti v Rosii: șto govoreat danîi RMÎZ NIU VȘĂ?” Economiceskii jurnal VȘĂ., nr. 1. pp. 145-187. ISSN 1813-8691. https://ej.hse.ru/data/2017/04/03/1168598795/%D0%96%D1%83%D1%80%D0%B0%D0%B2%D0%BB%D0%B5%D0%B2%D0%B0.pdf.

Kaa, Dirk J. van de. 2001. “Postmodern Fertility Preferences: From Changing Value Orientation to New Behavior.” Population and Development Review 27, p. 290–331. http://www.jstor.org/stable/3115262.

Klüsener, Sebastian, Scalone, Francesco and Dribe, Martin. 2017. „Exploring the Role of Communication in Shaping Fertility Transition Pattern in Space and Time in Agent-Based Modelling”. Popluation Studies. Springer International Publishing Switzerland. Edited by A. Grow and J. Bavel, 369– 403. DOI:10.1002/psp.2088.

Kulu Hill, Boyle Paul. 2009. „High fertility in city suburbs: compositional or contextual effects?” European Journal of Population, nr. 25(2), p. 157–174. https://www.demogr.mpg.de/papers/working/wp-2007-034.pdf.

Kulu, Hill, Vikat, Andres and Andersson, Gunnar. 2007b. „Settlement size and fertility in the Nordic countries”. Population Studies 51(3), p. 265–285. DOI: 10.1080/00324720701571749.

Lappegård, Trude, Klüsener, Sebastian, and Vignoli, Danielle. (2018). „Why are marriage and family formation increasingly disconnected across Europe? A multilevel perspective on existing theories”. Population, Space and Place, 24 (2). https://doi.org/10.1002/psp.2088.

Martine, George, Eustaquio, Alves, Jose, Cavenaghi, Suzana. 2013. „Urbanization and fertility decline: Cashing in on structural change”. IIED Working Paper. London: International Institute for Environment and Development. https://pubs.iied.org/sites/default/files/pdfs/migrate/10653IIED.pdf.

Mathias, Lerch. 2019. „Fertility Decline in Urban and Rural Areas of Developing Countries”. Population and Development Review, nr. 45 (2). p. 301-320. https://doi.org/10.1111/padr.12220.

Michielin, Francesca. 2004. „Lowest low fertility in an urban context: the role of migration in Turin, Italy.” Population, Space and Place 10(4): 331–347. https://doi.org/10.1002/psp.337.

Miller, Amalia. 2010. „The effect of motherhood timing on career path”. Journal of population economics, 24(3). P.1071–1100. http://theunbrokenwindow.com/Research%20Methods/fertilitytiming-miller.pdf.

Mulder, Clara, Wagner, Michael. 2001. „The connection between family formation and first-time home ownership in the context of West Germany and the Netherlands.” European Journal of Population 17(2), p. 137–164. https://www.jstor.org/stable/20164140.

Republica Moldova: Studiu de Indicatori Multipli în Cuiburi, (MICS). Raport final. Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, Centrul Naţ. de Sănătate Publ., Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, Org. Mondială a Sănătaţii, Unicef. Chişinău: S. n., 2014 (Tipogr. “Elan Poligraf”). 324 p. ISBN 978-9975-66-441-7, Disponibil: https://ansp.md/wp-content/uploads/2014/09/Studiul-populational_MICS4_Republica-Moldova_WEB_CNSP.pdf.

Sluka, Nicolai. 2010. „Globalinîe goroda na peredovoi demograficeskoi modernizații”. Demoscope, nr. 413 – 414. http://www.demoscope.ru/weekly/2010/0413/tema05.php.

Statistica SNG. Statisticeskii biuleteni nr. 9 (312) 2003. p. 73-85. http://www.cisstat.com/rus/publ1.htm accesat 01.01.2022.

Șahotico, Ludmila. 2009. „Rojdaemosti gorodskih i seliskih jitelei: razlicia na fone obșih tendenții”. Naselenia i obșestvo, nr. 393-394. http://demoscope.ru/weekly/2009/0393/tema06.php.